Promovarea Cabinetului de Psihologie si a Serviciilor de Psihoterapie

Tu esti cadoul universului
decembrie 20, 2015
Cum sa te promovezi ca Arhitect, sau Designer
decembrie 27, 2015
Arata tot

Pentru ca inca se mai fac confuzii intre statutul psihologului si cel al psihiatrului, daca esti un psiholog autorizat, cu un cabinet de psihologie, primul pas pe care il ai de facut este sa iti creezi un site personal, sau un blog reprezentativ in care sa postezi periodic articole tematice cu scopul de a educa si de a oferi consultanta celor interesati de aceste servicii.

Oamenii simpli, potentialii tai clienti trebuie sa inteleaga ca psihologul este licentiat al facultatii de psihologie, iar psihiatrul este licentiat al facultatii de medicina si ca atat psihologul cat si psihiatrul sunt specialisti cu competente diferite in aria sanatatii psihice.

Ca psiholog, nu prescrii medicamente, asa cum psihiatrul nu face psihoterapie decat in cazul in care are dubla competenta de psiholog si psihiatru. Cel care iti va alege serviciile de consultant si psihoterapie, nu inseamna ca are probleme psihice, ci doar nevoie de suport de specialitate pentru a-si rezolva problemele pe care nu le pot depasi singur/a.

In postarile de pe site, in care ai si un blog professional, dar si de pe profiluri trebuie sa fii foarte clar/a in privinta serviciilor oferite ca psiholog : de evaluare si testare psihologica, de interventii psihoterapeutice, de consiliere psihologica si psihoterapie. Explica viitorilor tai clienti ca pot participa la consultatii si sesiuni psihologice individual, dar si insotiti de membrii ai familiei.

Pentru a atrage mai multi clienti, apeleaza la un specialist de social media sa-ti configureze profiluri pe diversele platforme de socializare si sa tea jute sa viralizezi postarile personale si serviciile periodic pentru a ajunge la cat mai multi oameni. Credibilitatea ta se va construi in timp, insa odata castigata reputatia de profesionist in spatiul online , clientii tai nu vor intarzia sa apara si sa te recomande.

Iti poti oferi serviciile prin recomandari obtinute din partea beneficiarilor, a medicului de familie sau a altui specialist, prin intermediul anunturilor platite, dar si a cautarilor organice prin crearea de profiluri si postari actualizate, prin construirea prezentei pe forumuri dedicate subiectelor care abordeaza problemele sufletesti si de adaptare psiho-socio-profesionala.

Existenta site-ului / blog-ului nu este insa suficienta. Acesta va trebui actualizat periodic astfel incat sa apara la cautari conform indexarilor google. Inscrie adresa personala de lucru in directoare, participa ca specialist pe site-uri dedicate cabinetelor individuale de psihologie din orasul tau sip e forumuri care include sectiuni de consiliere si psihoterapie.

Concepe un mesaj de intampinare, alege cu grija fotografia. Daca scopul este promovarea ta ca specialist, alege o poza profesionala. Exista platforme de profesionisti pe LinkedIn, Twitter, forumuri in care se pastreaza o linie profesionala de adresabilitate. Primul impact va fi vizual, impresia celor care iti vor parcurge profilurile se va construe aproape instantaneu.

Pentru a fi specialistul potrivit din online, trebuie sa convingi mai intai vizual si abia apoi cognitiv si emotional. Increderea parcurge anumite etape in virtual. Retelele de socializare reproduc stilul de comunicare si de abordare din viata reala pana la un anumit punct, insa reticentele si prudenta este infinit mai mare .

Caldura umana specifica contactului direct fata in fata, timbrul, intonatia lipsesc cu desavarsire. Ceea ce te-ar putea ajuta ca specialist care participa la evenimente de profil si ar putea sa constituie un avantaj in profesie, il reprezinta existenta unor inregistrari video din arhiva personala.

Datele de contact trebuie accesibile de pe orice platforma in care ai profilul. Fii accesibil/a si mai credibil/a. Exista clienti care nu ezita prea mult in a forma primul numar de telefon gasit in urma unei simple cautari pe internet, motivate emotional de rezolvarea unor problem presante, insa marea majoritate a clientilor tai stau in espectativa, studiind aofertele inainte de a-si incredinta micile lor secrete si este si firesc ca lucrurile sa se petreaca intocmai.

Exista o inflatie de psihologi, oferta este generoasa, insa odata cu acest exces de competente se naste intrebarea fireasca : “Cum stiu ca l-am ales pe cel mai bun? “
“ Cum stiu ca aceasta persoana va fi capabila sa ma ajute sa-mi rezolv problemele?” “ Oare imi pot permite un astfel de specialist?”

Etica psihoterapiei nu are de-a face atat cu ceea ce se intampla in cadrul sedintelor de psihoterapie, cat mai ales cu ceea ce se intampla inainte de inceperea sedintelor, la modul in care psihoterapeutii se prezinta pe sine publicului.

Psihoterapia este, dupa parerea celor mai multi, o imbinare intre stiinta si arta, intre obiectivul teoriei si subiectivul celui care o practica. Dar in acelasi timp este si o profesie, o activitate liberala si un mijloc de a obtine un venit.

De aceea, in mod previzibil, psihoterapeutul este interesat in a atrage noi clienti. Modul in care un psihoterapeut isi prezinta serviciile publicului larg are insa importante conotatii etice, care le depasesc pe acelea din comertul obisnuit. De ce? Pentru ca, spre deosebire de orice alt domeniu, psihoterapia se adreseaza oamenilor aflati intr-o stare de vulnerabilitate psihica, emotionala; a profita de starea acestora pentru a-ti spori activitatea si veniturile este imoral.

Asta inseamna ca orice reclama, de orice fel, adresata potentialilor clienti, este considerata neetica? Nu! La urma urmei, este si in interesul celor aflati in nevoie sa stie unde si cui se pot adresa. Starea de vulnerabilitatea a potentialilor clienti impune insa doar unele precautii suplimentare.

• In primul rand, este considerata neetica si inacceptabila solicitarea directa. Sa zicem ca un psihoterapeut a aflat de la TV ca a avut loc un tragic accident rutier in care si-a pierdut viata o persoana si, intamplator, psihoterapeutul cunoaste familia celui disparut. Drept pentru care, mizand pe starea de soc a familiei, psihoterapeutul telefoneaza familiei indurerate oferindu-le ajutor psihologic, contra cost.

• Nu sunt considerate acceptabile formele de promovare a serviciilor de psihoterapie bazate pe frica. In jurul nostru suntem bombardati zilnic cu reclame care apeleaza, explicit sau implicit, la frica: daca nu te speli pe dinti cu pasta X, vei face carii; daca nu porti centura de siguranta, vei iesi prin parbriz la prima frana brusca; daca nu folosesti prezervativul, te vei imbolnavi de SIDA; daca nu iti faci pensie privata la firma X, vei ajunge un mos care asteapta langa usa pensia de la stat s.a.m.d. A promova insa servicii de psihoterapie pe principiul, „daca nu faci psihoterapie cu mine, vei pati ceva foarte grav” este considerat neetic, intrucat exploateaza si sporeste starea de vulnerabilitate si anxietate a potentialului client.

• Testimonialele sau declaratiile de la „clienti satisfacuti” sunt considerate suspecte. In primul rand, cercetarile arata ca psihotereapeutii au o eficacitate variabila de la un client la altul, ca nu ii pot ajuta pe toti in egala masura si, de aceea, faptul ca un client a fost multumit de serviciile unui psihoterapeut nu inseamna ca oricine altcineva va fi la fel de multumit, apoi orice psihoterapeut stie ca are o mare influenta asupra clientilor sai, nu numai pe durata psihoterapiei ci si dupa terminarea acesteia si, de aceea, a cere unui fost client sa faca o declaratie in scris privind gradul sau de satisfactie are mai degraba caracterul unei impuneri decat al unei rugaminti pe care clientul o poate accepta sau nu, in mod liber. Cu alte cuvinte, este usor pentru un psihoterapeut sa ceara si sa obtina o declaratie de satisfactie din partea unui client, chiar daca acesta nu este pe deplin multumit de serviciile primite. Puteti gasi pe cateva dintre site-urile romanesti de psihoterapie astfel de testimoniale.

• In industria de publicitate, exista ceea ce se cheama „smecheria momeste-si-apoi-schimba” the bait-and-swich scam de atragere a clientilor. Un client este atras sa intre intr-o agentie imobiliara de preturile foarte mici afisate pe geamul exterior, referitor la inchirirea sau vanzarea unor apartamente. Dupa ce intra, i se comunica cu parere de rau ca respectivele case sau apartamente nu mai sunt valabile, dar exista alte oferte. Desigur, nu la fel de bune. Daca tot a intrat si s-a asezat pe scuan, clientul se va uita si pe aceste oferte… Cam asa si in psihoterapie: recplama care face referire la faptul ca prima sedinta este gratuita reprezinta o metoda similara de a atrage clientii, chiar daca prima sedinta este intradevar gratuita. Si asta pentru ca in timpul primei sedinte de psihoterapie, clientul vorbeste despre chestiuni deosebit de sensibile din punct de vedere emotional si, facand acest lucru, favorizeaza formarea unei relatii de apropiere intre client si terapeut. In felul acesta, sansele ca un client sa renunte la a doua sedinta sunt mai mici; altfel spus, a fost „agatat” in a continua terapia. Pe de alta parte, nu e nimic rau atunci cand un psihoterapeut decide sa nu ceara nimic pentru o prima sedinta, mai ales (dar nu exclusiv) atunci cand considera ca nu poate lucra cu un client si ii recomanda pe altcineva. Aspectul inacceptabil este legat de promovarea in public a ofertei privind o prima sedinta gratuita, in ideea ca, daca nu ii place, clientul poate hotari sa nu mai revina. Si aceasta metoda de promovare poate fi gasita usor pe unele site-uri romanesti ale unor cabinete de psihoterapie.

• In promovarea serviciilor lor, psihoterapeutul ar trebui sa se abtina de la mentionarea titlurilor si afilierilor care nu au legatura cu psihoterapia (sau cu psihologia si psihiatria). De exemplu, titlul de doctor in sociologie nu poate fi mentionat alaturi de numele unui psihoterapeut intrucat nu are nici o relevanta pentru competenta acestuia ca psihoterapeut.

• Anunturile publicitare trebuie sa aiba un ton retinut : textele ludice, pe un ton glumet sunt considerate de prost gust, in timp ce textele emotionale sunt considerate o forma de manipulare grosolana, ca psiholog ar trebui sa oferi informatii adevarate care sa nu pretinda garantarea succesului, sau superioritatea absoluta a tehnicii utilizate in afara cazului in care aceasta afirmatie poate fi dovedita stiintific, informatii utile potentialilor clienti, mentionarea unor calificari care nu au legatura de psihoterapia, prezentate intr-o maniera usor de inteles , fara abrevieri al caror sens nu este in general cunoscut, de genul M.A. pentru Master of Arts, fiind de preferat in astfel de cazuri folosirea titlului intreg. Orice alte informatii utile : disponibilitatea de a face psihoterapie in limbi straine, disponibilitatea de a face psihoterapie pana la ore mai tarzii, existenta unei parcari in apropierea cabinetului etc. sunt considerate acceptabile.

• Indiferent cine pregateste continutul si forma mesajului publicitar : agentie de publicitate, ziar, webmaster etc., psihoterapeutul este cel direct raspunzator, in ultima instanta, de continutul acestuia. Chiar si atunci cand psihoterapeutul este prezentat sau introdus verbal de cineva, in preambulul unei conferinte de exemplu, psihoterapeutul trebuie sa corecteze eventualele erori de prezentare, chiar si atunci cand acestea ar fi avut beneficiul de a-l prezenta intr-o lumina mai favorabila decat ar fi fost cazul.

Cabinetul de psihologie este o afacere personala. Indiferent de metoda aleasa : promovarea traditionala in presa si anunturi, lucrul cu recomandarile cunostintelor si cercul de prieteni, sau metoda online, scopul este acelasi: extinderea bazei de clienti si construirea credibilitatii. Cea mai rapida metoda de a-ti face cunoscute competentele si de a depasi barierele din viata reala legate de absenta unui birou intr-o institutie, lipsa unei baze de date o reprezinta mediul online cu nenumaratele platforme, comunitati si forumuri si posibilitatile de promovare organica in social media, sau prin intermediul campaniilor platite. Solicita ajutorul unui specialist de social media si branding personal care sa-ti ofere viziunea si strategia demersurilor personale de promovare prin mijloacele oferite de mediul virtual.

Sursa Etica Psihoterapiei : „Ethics in Psychology – Professional Standards and Cases” – Gerard P. Koocher si Patricia Keith-Speigel, Oxford University Press, 1998

Te invit sa parcurgi oferta si serviciile mele. Rezerva acum o programare pentru o consultanta personalizata in functie de buget si prioritati. Mult Succes!