Interviu Fluxymedia cu Alina Ion

Feedback Fluxymedia Promotion
februarie 21, 2017
Expozitie de pictura „Dupa amiaza culorilor „
martie 1, 2017
Arata tot

Ce ai putea sa imi spui despre tine in cateva cuvinte ?
• Sunt interesata de ceea ce se intampla in domeniul Educatiei si de felul in care copiii primesc serviciile educationale. Consider ca pot oferi sustinere in procesul de educatie atat copiilor, cadrelor didactice cat si parintilor si aduc o contributie prin cursurile, jocurile si materialele didactice pe care le creez, prin consultanta si schimbul de informatii. Imi place sa initiez proiecte care creeaza conexiune intre scoala – familie – elev, sa dedic atentie copiilor si sa usurez cumva efortul parintilor si al educatorilor. Imi place sa vad copii care se simt intelesi si care gasesc in mediul lor ceea ce au nevoie pentru a – si exprima, constientiza si dezvolta talentul cu care au fost inzestrati. Imi place sa contribui la creearea acestui mediu si sa fiu parte din el. Ma vad ca pe o sustinatoare a copiilor si a celor care-i iubesc. De aceea, cuvantul pe care imi place sa il folosesc in aceasta relatie de cooperare este : ”IMPREUNA”.

Ai o activitate vasta de-a lungul celor peste 10 ani de activitate cu colaborari si proiecte care de care mai interesante. Ne poti impartasi cateva dintre acestea? Care este proiectul tau de suflet si de ce?
• Fiecare proiect in parte in care m-am implicat este unul de suflet. Fiecare in felul sau. Nu imi amintesc sa fi intreprins vreo activitate pentru copii/tineri si acest fapt sa nu fi venit din suflet. Proiectul ”Pic din Tara Viselor’ este unul de suflet pentru ca l-am inceput intr-un timp in care am constientizat ca traseul carierei mele trebuie sa treaca prin zona antreprenoriatului social, a Educatiei, Dezvoltarii Personale si Consilierii Vocationale si sa lase o amprenta. Atelierele de la British Council sunt de suflet pentru ca era prima oara cand foloseam metode si instrumente nonformale intr-o vreme (prin 2009) cand inca aceste lucruri erau la inceput in Romania. Implicarea in Proiectul Pilot al Gifted Education Center (din 2010) este de suflet, bineinteles, pentru ca acest Centru a fost primul si unicul dedicat copiilor supradotati din Romania. Am bucuria ca prin unele activitati de voluntariat oferite din inima acestor copii, am contribuit macar cat sa pun o caramida mica la existenta a ceea ce astazi este Leonardo Gifted School – prima scoala pentru copii supradotati din Romania. Am avut placerea sa particip la cursurile dlui prof. Florian Colceag, sa cunosc profesionisti pe acest segment de activitate, oameni devotati valorilor umane iar discutiile cu copiii supradotati au fost atat de profunde incat m-am bucurat ca in prezenta unor ingeri ai intelepciunii.

Proiectul Tara lui Andrei este de suflet pentru ca s-a desfasurat intr-un loc in care multi romani isi petrec vacantele impreuna cu familia, Complexul Turistic Nicoltana – Zaganu de la Cheia. Am avut placerea sa ofer cursuri de Comunicare prin metode nonformale castigatorilor competitiei nationale de proiecte adica unora dintre cei mai creativi elevi si profesori veniti in aceasta tabara, din toata Romania. Am contribuit, ca trainer, la elaborarea proiectelor gandite pentru Romania impreuna cu tinerii din noile generatii de romani, aici, in tara, acasa.M-am simtit suflet din sufletul acestei tari si din acest motiv, consider ca a fost un proiect de suflet.

Proiectul Clasa 0, Clasa mea „Curcubeu a fost, desigur, un proiect de suflet deoarece se intampla in 2013 cand a fost introdusa pentru prima data in Romania, clasa pregatitoare. La invitatia onoranta a dnei directoare a Scolii Ferdinand I, am primit provocarea de a preda la aceasta clasa si astfel am avut ocazia sa ofer toate cunostintele studiate si experimentate vreodata de catre mine in materie de interdisciplinaritate, formarea competentelor cheie la scolarii mici, pedagogii alternative, educatia copiilor cu nevoi speciale, educatia holistica…Impreuna cu cei mici am reusit sa facem in asa fel incat atmosfera din clasa noastra „Curcubeu” sa nu fie diferita din punct de vedere afectiv fata de cea de acasa decat, eventual, in mai bine, avand in vedere ca erau si copii proveniti din centre de plasament. Am simtit curcubeul de emotii ale acestor copii – de la teama si frustrare pana la bucurie si recunostinta, am intrat in jocurile lor ingenioase pe care ne dezvoltam lectiile si, in special, am vazut cum comportamentul bazat pe empatie si compasiune lua locul celui violent. Acesti copii mi-au spus ca ma iubesc in moduri atat de diverse incat numesc Clasa 0 un proiect cu adevarat de suflet.

Proiectul cu Parlamentul Tinerilor si cel de la „Studio” reprezinta proiecte de suflet datorita colaborarii cu Primariile de sector, cu Inspectoratele Scolare, cu care de-a lungul anilor am organizat evenimente/activitati socio-educative si cultural-artistice pentru comunitate precum si datorita faptului ca am cunoscut tineri ambitiosi, pusi pe realizarea unor proiecte marete pentru cetatenii din aceasta tara, cum eram si eu la varsta lor si cum, probabil, mai sunt inca.

Proiectul „Coltul Copiilor” de la Polivalenta si Sun Plazza a ramas un proiect de suflet datorita colaborarii cu Alexandra Dinu de la Media Events si Mara Priceputu de la Institutul Roman de Psihoterapie Integrativa cu care impartasesc viziuni comune in realizarea proiectelor pentru incurajarea creativitatii copiilor.

Proiectul de Storrytelling din Diverta imi este foarte drag deoarece, pur si simplu ador lectura, sa fiu inconjurata de carti si de oameni care, la randul lor sunt interesati de carte, de poveste, de cunoastere, de spatiul unei librarii cu tot ce ne ofera el.

Proiectele de promovare a Medierii in mediul scolar m-au adus in echipe de suflet formate din colegi mediatori, directori de scoli, profesori, oameni inimosi care se implica activ in implementarea unei culturi a pacii, intelegerii si armoniei atat de necesara pentru o educatie sanatoasa si pentru cresterea calitatii vietii generatiilor actuale si viitoare.

A fi alaturi de bebelusi, in prima etapa din viata lor, de 0 la 3 ani inseamna pentru mine mai mult decat un proiect. Este mai degraba vorba despre un fel de a fi si, poate, despre o misiune. Suntem inca, in Romania, pionieri in ceea ce priveste conceptul de Educatie Timpurie. Pun multa pasiune in realizarea programelor de educatie timpurie deoarece consider ca odata cu crearea unui mediu optim pentru existenta acestora creste calitatea vietii pe Pamant si nivelul nostru de evolutie spirituala. Daca vrem sa vedem o evolutie a societatii, atunci este important sa sustinem cu educatie si cu iubire noile generatii de copii. In intervalul de doua saptamani cat am stat in proiectul „Ia-ti cetatenie de copilarie”, am spus povestea lui Pic din Tara Viselor de sute de ori iar copiii si parintii lor reveneau pentru a o asculta din nou si pentru a da raspunsuri diferite, creative, la intrebarile lui Pic. Dragostea copiilor fata de Pic a facut si din acest proiect unul de suflet.

Excursia tematica pe care am facut-o cu o clasa a IX-a este, cu siguranta un succes, un rezultat de suflet. Asta deoarece copiii se confruntau in clasa lor cu un conflict din cauza caruia aveau cu totii de suferit si nu isi mai puteau imagina cum vor reusi sa supravietuiasca pana in clasa a XII-a…Iata ca dupa doua zile de comunicare intensiva si mediere, conflictul a fost rezolvat si, intocmai ca in filmele cu happy end, excursia s-a incheiat cu imbratisari prietenesti, cu o frumoasa petrecere plina de jocuri si nonformal, cu un grup consolidat de adolescenti care s-au intors acasa fiind cu totii prieteni si colegi adevarati.

Metodele nonformale au ramas o amintire de suflet si pentru elevii de la „Harnaj”, ei fiind obisnuiti doar cu educatia informala si formala.

Participand la Cursul de Educatie Holistica, mi-am reamintit datorita dnei. antropolog Noemi Paymal, ca traim vremuri de schimbari importante la nivel planetar, ca problemele pe care le vedem in sistemul de invatamant si in comportamentul copiilor sunt, de fapt, probleme globale, ca incepand schimbarea cu noi insine traind constient si abordand educatia in mod holistic si aplicand metode pedagogice adaptate nevoilor copiilor de azi vom putea raspunde cerintelor lor si sa ne indreptam spre progresul umanitatii. Am simtit in acest proiect ca am intrat in conexiune profunda cu toti cei care fac posibil acest progres, fiecare prin contributia sa. Contributia mea este parte integranta intr-un sistem complex din care facem cu totii parte.

De ce Asociatia DACA?
• Am infiintat Asociatia “DACA” pentru Progresul Personalitatii Creatoare in 2007, din chemarea de a contribui la rezolvarea unor probleme din domeniul Educatiei precum: violenta in mediul scolar, nevoia unei comunicari si relationari armonioase, nevoia descoperirii vocatiei si lipsa orientarii vocationale, nevoia abordarii holistice, integratoare si interdisciplinare, nevoia formarii elevilor in functie de aptitudinile, competentele si potentialul lor, nevoia specializarii cadrelor didactice in special in Educatie Timpurie, nevoia descoperirii si aplicarii de noi metode pedagogice care sa raspunda cerintelor educationale ale generatiilor actuale, nevoia crearii de noi manuale, materiale si instrumente didactice care sa faciliteze exprimarea libera a creativitatii, originalitatii si spontaneitatii si care sa ajute la dezvoltarea unei personalitati creatoare. Tocmai de aceea am ales cuvantul “DACA” pentru a face apel la imaginatia creatoare deoarece primul impuls creator ne determina sa emitem ipoteze: “daca ar fi….”, “oare, daca as face…”, “ce-ar fi daca..”, “cum ar fi daca ar exista…”, “daca as amenaja o casa, sau o scoala, sau o gradina sau un oras?…” Creativitatea este un atribut care ne face sa ne asemanam Creatorului si sa manifestam inspiratia venita de la El. Asa cum reiese din denumire, Asociatia “DACA” isi propune sa contribuie la progresul personalitatii creatoare prin servicii integrate de educatie ce incurajeaza creativitatea, spontaneitatea, originalitatea, ce faciliteaza exprimarea inteligentelor multiple si a intregului spectru al personalitatii. Agreez ideea specialistilor care spun ca este necesar sa luam in calcul si latura emotionala si nevoile sufletesti ale copiilor pentru atingerea acestor obiective, precum si inlocuirea acumularilor cantitative de informatie (cat mai multe teme, probleme de matematica, fizica, etc rezolvate, cat mai multe limbi straine…) cu metode care sprijina dezvoltarea autenticitatii si autonomiei ce ofera persoanei posibilitatea de a se integra in societate si de a contribui la dezvoltarea ei.

Care a fost cea mai mare provocare profesionala pentru tine?
• Raspunsul la aceasta intrebare nu il voi da comparand proiectele sau situatiile intre ele deoarece sustin ideea de a gandi in afara unei anumite dualitati si a termenilor de comparatie corect – gresit, bine-rau, respectiv provocare mai mica – provocare mai mare etc. La Atelierele de Comunicare pe care le tin ne exprimam printr-un limbaj care exclude etichetari si judecati de valoare. Fiecare moment/situatie etc. este unic, fiecare punct de vedere conteaza si este veridic. Am, insa, unele criterii pe baza carora fac o evaluare. De exemplu, pentru mine, cu cat audienta a fost mai numeroasa si timpul pe care l-am avut la dispozitie pentru a-mi indeplini obiectivul, (respectiv transmiterea unui mesaj/a unui continut de informatii sau de cunostinte precum si intelegerea lui de catre public) a fost mai scurt, cu atat provocarea a fost mai mare.
Astfel de situatii am experimentat cand am organizat un eveniment caritabil pentru o fundatie cu proiecte in combaterea cancerului; in parteneriat cu Primaria sector 6, Plazza Romania si National TV am organizat un TELEDON, la finalul caruia, dupa cca. 4 ore de emisie s-au strans banii pentru achizitionarea unui mamograf.
In Tara lui Andrei, a fost ca un maraton de predare – invatare; cateva sute de copii care participau la training-uri trebuia sa aiba informatiile atat de bine insusite dupa cca. 6-7 ore de activitati, incat fiecare echipa de elevi sa poata prezenta un proiect in fata intergului public.

Ia-ti cetatenie de copilarie a adus de asemenea un public foarte numeros (sute de oameni zilnic) iar mesajul l-am transmis, de asemenea, intr-un timp foarte scurt, in cele 15 – 20 de min dedicate fiecarei activitati in parte. In excursia de la Sibiu am fost provocata sa intervin cu tehnici de Mediere pentru a rezolva un conflict existent in clasa respectiva. Nu se pot face activitati de educatie atat timp cat exista neintelegeri intr-un grup si lucrurile nu sunt in ordine si in armonie. Provocarea a fost sa tin sub observatie rezolvarea conflictului major in timp ce fiecare grupa de elevi dintre cele patru aveau fiecare si alte probleme de comunicare de solutionat. Un alt criteriu dupa care evaluez o provocare il reprezinta contextul in care desfasor o activitate de educatie, de exemplu. Cea mai mare provocare in relatia cu orice copil si, in special cu bebelusii este sa fii autentic, sa fii in echilibru, sa fii constient de emotiile tale si chiar sa fii fericit, sa alegi constient si constant starea de bine si sa ti-o construiesti, sa fii tu insuti intr-un continuu proces de integrare a cunoasterii. Traiesc aceasta provocare in interactiunea cu fiecare copil sau cursant de orice varsta. Este o provocare ce tine de cresterea si dezvoltarea personala dar autoeducarea este interconectata cu transmiterea de informatii si fara aceasta atitudine de a da si a primi simultan cunoastere nu poate fi vorba despre o abordare profesionista a educatiei si nici despre rezultate profesionale. In prezenta copiilor, mai ales, este esential sa fii autentic, sa pornesti de la tine insuti daca doresti sa vezi manifestandu-se un anumit comportament. De exemplu, cand profesorul sau parintele are o atitudine plina de respect, atunci copiii invata ce este respectul si il vor oferi la randul lor. In acest sens, interactiunea cu fiecare fiinta umana in scop educativ reprezinta „cea mai mare provocare”. Cu cat publicul este mai numeros si timpul alocat activitatilor este mai restrans provocarea este mai mare dar la fel de mare este provocarea de raspunde cerintelor educationale ale fiecarei persoane in parte cu maxim de atentie de multe ori in pofida conditiilor de mediu. Proiectele dedicate educatiei timpurii, cand chemarea mea era sa ofer fie si unui singur bebelus ceea ce aveam mai bun pentru el, mi-a adus o astfel de raspundere. Asta fac noile generatii: ne provoaca sa ne manifestam la potential maxim. Le dorim copiilor nostri sa atinga performanta si sa fie fericiti. Se pare ca si ei ne doresc noua aceleasi lucruri…

Care sunt competentele tale?
• Am competente in Comunicare si Relatii Publice, sectorul non profit, sunt Educator/Invatator specializata in educatia copiilor cu nevoi speciale (copiii supradotati sunt, de exemplu o categorie de copii cu nevoi speciale), in formarea competentelor cheie la scolarii mici (educatie timpurie/clasa 0), in Educatie Holistica, Consilier Vocational, Mediator (desfasor in special proiecte dedicate medierii in mediul scolar), Evaluator de Proiecte si ca Antreprenor Social initiez proiecte in parteneriat cu unitatile de invatamant pentru implementarea serviciilor precum: Cursuri/Ateliere de Comunicare si Rezolvarea conflictelor, Mediere, Consiliere Vocationala, Evaluarea Potentialului Creativ, Pregatirea copilului pentru scoala, Metode pentru Educatia Timpurie, Educatie non formala inclusiv organizarea de excursii tematice.

Ce varste au persoanele carora li te adresezi?
• In functie de fiecare serviciu oferit, se creeaza un segment de public caruia acesta i se adreseaza.Prin activitatile de genul celor pentru Educatia Timpurie, ma adresez copiilor intre 0 – 7 ani, care la randul lor sunt impartiti pe sub categorii de varsta: nastere – 18 luni, 19-36 luni, 37-60 luni, 61-84 luni, deci anteprescolarilor si prescolarilor, familiilor, cadrelor didactice si celor responsabili de cresterea si educatia acestora.

Prin activitatile pentru dezvoltarea personala de tip after school/extracuriculare ma adresez scolarilor din clasele I-IV si V-VIII precum si celor de liceu, cu varsta intre 7 – 13 ani dar si 13 – 18 ani. De asemenea, sustin Ateliere de Comunicare Intergenerationala, care se adreseaza si familiilor acestora.

Prin serviciul de Consiliere Vocationala ma adresez persoanelor aflate in diferite etape de tranzitie si decizie, in perioade cand este necesara o analiza si o evaluare a propriului traseu de evolutie personala si profesionala pentru a lua hotararile cele mai optime pentru cariera si viata lor. Astfel de praguri apar de obicei dar nu exclusiv, la nivelul clasei a V-a, clasei a VIII-a, a XII-a, la sfarsitul facultatii sau la inceputul celei de-a doua facultati precum si ulterior la varsta maturitatii. Cu cat o persoana este mai interesata de propria evolutie si dezvoltare personala si spirituala cu atat mai des simte nevoia unei evaluari si autoevaluari pe care o poate primi apeland la Consilierea Vocationala.

Serviciul de Evaluare a Potentialului Creativ este unul precursor celui de Consiliere Vocationala si se adreseaza copiilor de la nastere pana la 10 ani, respectiv pana prin clasa a IV-a. In aceasta etapa de viata observam tendintele creatoare pe care un copil le manifesta in diverse arii de specialitate. Este devreme sa vorbim despre vocatie in aceasta perioada insa este foarte important sa descoperim aceste tendinte creatoare cat mai timpuriu pentru a putea oferi educatie diferentiata in functie de nevoile de evolutie ale copilului, in functie de tipurile de inteligenta care predomina, de stilul sau de invatare, luand in considerare darurile cu care este inzestrat, unicitatea sa si potentialul sau creativ.

Prin Training-uri pentru Dezvoltarea Personala si Worksop-urile de Comunicare. Relationare. Socializare ma adresez tinerilor din Cluburi de Tineret unde aceste aspecte sunt apreciate si sunt necesare pentru a experimenta conexiunea umana ca pe o alternativa la conexiunile pe care le facem de regula prin intermediul tehnologiei si pentru a petrece un timp liber de calitate impreuna cu persoane cu preocupari similare cu ale noastre. Acest timp liber de calitate poate fi petrecut de catre tinerii din mediul scolar, de asemenea, si in Excursiile Tematice sau in Evenimentele cultural-artistice precum Concertele Educative pe care le facilitez.

Serviciul de Mediere pe care il ofer in mediul scolar se adreseaza elevilor de toate varstele in mod direct, familiilor acestora, cadrelor didactice si personalului auxiliar in mod indirect. Ca antreprenor social, ma adresez, in general actorilor sociali implicati in procesul de educatie din Romania. Auxiliarele didactice pe care le folosesc se adreseaza anteprescolarilor si prescolarilor, segmentului de Educatie Timpurie.

Am inteles ca esti autoarea unui auxiliar didactic pe care il utilizezi inclusiv in evaluarea inteligentelor multiple. Spune-ne ceva despre acest instrument de evaluare. Cum ti-a venit idea, cum a fost primit in piata?
• Din facultate, de pe vremea cand eram jurnalista la revista ”Salut” obisnuiam sa realizez concursuri de creativitate adresate elevilor, „Nasoilor” (…cine nu-si aminteste cu drag de Nasoi?..). Formulam intrebari care trezeau imaginatia si provocau originalitatea raspunsurilor. Cele mai creative raspunsuri erau cele castigatoare. Incurajarea creativitatii este o preocupare a mea mai veche. Am realizat un instrument didactic care faciliteaza exprimarea creativitatii urmand acelasi stil de a formula intrebari la care elevii pot da o multitudine de raspunsuri. Ei pot raspunde la aceste intrebari de fiecare data diferit, fiindu-le imposibil sa se plictiseasca. Putem, astfel, ca parinti si profesori sa extragem informatii de la copil, sa aflam de la el o multime de lucruri care ne arata felul in care intelege el lumea, practic, sa-l cunoastem. In general, cerinta manualelor scolare este ca elevii sa „raspunda corect”, sa gaseasca „varianta corecta”. Un raspuns diferit de acesta ar insemna sa fie unul gresit si deci elevul sa fie depunctat. Se evalueaza din perspectiva corect-gresit. De multe ori elevul este vazut ca un pahar gol pe care trebuie sa-l umplem cu informatii/cunostinte. Rolul acestui instrument didactic este sa ne arate ca un copil este un pahar plin cu informatii pe care este necesar sa stim sa le folosim si sa le pretuim. Din aceasta necesitate de face lucrurile diferit, de a proteja si valorifica resursele interioare ale copiilor astfel incat potentialul lor sa nu se mai risipeasca s-a nascut nevoia, dorinta si ideea mea de a crea noi instrumente didactice care sa raspunda complet si complex nevoilor elevilor. Restul a fost pura inspiratie. Urmand firul inspiratiei, am prezentat materialul intr-o discutie de lucru, fratelui meu Cristian Ion cu care colaborez in conceperea unor activitati artistice si creativ-educative si care a transformat textul manualului intr-o poezie care spune povestea lui Pic si a copiilor care-l ajuta sa salveze Tara Viselor folosindu-si imaginatia, creativitatea, inteligentele. De la prima intalnire cu publicul, Pic din Tara Viselor a fost indragit de copii, a fost chemat peste tot in tara, in multe si diverse locuri: scoli, gradinite, mall-uri, la munte, la mare, in librarii si chiar in vizite acasa. Acest auxiliar didactic a fost primit cu nerabdare si curiozitate, cu emotie, cu bucurie, cu „Bine ai venit!”

Carui segment de varsta se adreseaza?
• Comisia Ministerului Educatiei pentru avizarea auxiliarelor didactice care a evaluat materialul l-a destinat segmentului de varsta 5-12 ani. In practica, datorita faptului ca intrebarile sunt foarte simplu formulate si ca Povestea lui Pic este total bazata pe crearea de stari pozitive, fara violenta si datorita faptului ca cititul si scrisul nu reprezinta un obstacol cand copiii inca nu le stapanesc deoarece putem alege diverse metode de comunicare (non-verbala, simboluri, desen, etc.), a fost posibil ca si anteprescolarii sa se joace cu Pic. De asemenea, datorita faptului ca intrebarile sunt simple si universal-valabile ele se adreseaza tuturor varstelor ceea ce face ca acest material sa fie un bun liant de comunicare intergenerationala intre copii-parinti, copii-prietenii lor mai mari, copii-educatori si ideal in relatia copil-educator-parinti, ca un mediator intre mediul familial si mediul scolar.

Ce tipuri de inteligenta poti examina cu aceast manual?
• Inteligentele multiple asa cum sunt descrise de Howard Gardner. Acesta considera ca toti oamenii au inteligenta multipla si ca fiecare individ are noua tipuri de inteligenta: lingvistica, logico-matematica, muzicala, spatio-vizuala, kinestezica, interpersonala, intrapersonala, naturalista, existentiala. Teoria Inteligentelor Multiple ne arata ca fiintele umane au toate tipurile de inteligenta si precizeaza ca fiecare persoana are o combinatie sau un profil unic. Pic din Tara Viselor, ca si celelalte metode de evaluare pe care le folosesc, ajuta la observarea acestui profil unic pe care este important sa-l descoperim cat mai devreme ca sa maximizam prin orientare vocationala dezvoltarea si exprimarea sa.

De unde o pot achizitiona?
Pic din Tara Viselor face parte dintr-un pachet educational ce include servicii de predare-dezvoltare-testare-evaluare-consiliere. Nu este de vanzare ci este un instrument de lucru in acest pachet complet de care pot beneficia prin inscrierea in programul de Evaluare a Potentialului Creativ fie pe site-ul unitatilor de invatamant fie pe oficialalinaion@gmail.com/

Ce este medierea in mediul scolar?
• Medierea inseamna rezolvarea pe cale amiabila a conflictelor de catre o terta persoana in calitate de mediator in conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate.

In mediul scolar, conflictele sunt numeroase (este suficient sa ascultam stirile dintr-o zi ca sa revedem aceasta situatie). Ele pot aparea intre elevi-elevi, elevi-profesori, pot fi implicati si parinti sau alte persoane din afara scolii. Procesul de invatare are de suferit din cauza acestor conflicte. De aceea, serviciul de mediere este necesar in mediul scolar pentru a restabili starea de liniste, echilibru, pace, armonie si intelegere – conditii necesare mediului educational. Nu se pot asimila cunostinte, desfasura proiecte scolare unde este nevoie de lucrul in echipa, nu se pot atinge rezultate scolare atata vreme cat exista o situatie conflictuala, disconfort in relatii, factori de stres necomunicati si neintelesi. Medierea faciliteaza dialogul, comunicarea, intelegerea intereselor tuturor partilor implicate. Ea reprezinta, totodata, un model de educatie intrucat folosindu-l, invatam sa inlocuim comportamentul violent cu unul pasnic, logic si echilibrat, invatam un nou limbaj al pacii si ne ajuta sa ne pregatim pentru viata.

Care a fost cel mai greu caz al tau de mediere in mediul scolar?
• Dau cuvantului „greu” sensul de complex, cu multe implicatii, cu greutate in sensul de a avea un puternic impact asupra multor persoane implicate intr-o situatie. Astfel, pot spune ca mi-a ramas in amintire o experienta pe care am avut-o cu o clasa de elevi de clasa a IX-a cu care am avut de petrecut un week-end la munte cu ocazia unei excursii tematice. Tema era parcurgerea unui curs extracuricular de Comunicare. Inca de la plecarea din Bucuresti, insa, am observat multe semne care dadeau de gandit: copiii erau apatici, stateau fiecare de unul singur sau formau bisericute, unii fumau „ostentativ” si nu aratau deloc ca un grup omogen, ca o „gasca vesela” de adolescenti sanatosi plecati in excursie la munte. Ceva din comportamentul lor striga sa fie observat si exista o mare nevoie si dorinta ca acel lucru sa fie rezolvat. Pe masura ce am inceput activitatile de Comunicare, unii dintre elevi au prins incredere si curaj si m-au pus la curent cu problema de comunicare din clasa lor provocata de existenta unui conflict, a unei neintelegeri dintre doua persoane. In jurul fiecareia dintre aceste persoane se formase un grup partinitor. In afara de aceste doua grupuri care nu comunicau mai era un grup de elevi foarte studiosi care nu participau la conflict, fiind din fire calmi si focusati pe studiu si inca un grup care, de asemenea, nu participa la conflict, preferand sa fie veseli decat suparati si sa-si vada de ale lor. Erau astfel patru grupulete fiecare cu universul sau. Avand la cunostinta aceste lucruri, in timpul cursului de Comunicare ajustam activitatile astfel incat ei sa gaseasca metodele si resursele informationale cele mai potrivite de a depasi acea situatie. Momentul cheie a fost cand, in mod spontan si simultan, in cadrul unui joc de rol de mediere, toate cele patru grupuri au ales sa-si rezolve problemele folosind mediatorul si tehnicile de rezolvare a conflictelor pe care le invatasera in timpul cursului. Greutatea, importanta, a fost data de aceasta desfasurare simultanta a medierilor. A fost multa emotie, intensitate, concentrare, provocare, sensibilitate si chiar risc.
Dezbaterile au fost aprinse dar fiind in a doua de zi de excursie deja si dupa cateva ore de lucru intens, am vazut acesti copii avand revelatia adevarului si pe cei care nu-si vorbeau inainte, imbratisandu-se! Abia de atunci incolo se poate spune ca a inceput adevarata excursie, cand la masa, la restaurant toti aveau pofta de mancare si de viata, la petrecerea de incheiere care era programata si la care doar cativa vroiau sa vina, am participat cu totii ca o adevarata echipa facand tot felul de jocuri educativ-creative, cand ne-am organizat sa putem avea putina muzica sau o sticla de suc.

Cand am ajuns la munte, elevii preocupati de situatia conflictuala din clasa lor imi spuneau: „Doamna, daca acum cand suntem in clasa a IX-a nu comunicam intre noi, oare cum o sa rezistam impreuna pana intr-a XII-a?” iar la petrecerea de incheiere se mirau: „Nu-mi vine sa cred ca stau unii langa altii!” Pe drumul de intoarcere catre Bucuresti au avut tot felul de experiente de colegialitate, de jocuri si activitati de echipa care nu fusesera posibile inainte de rezolvarea conflictului, a neintelegerii dintre ei si a tensiunii din clasa. Ne-am intors acasa, cu un grup omogen, cu o „gasca vesela” asa cum le sta bine unor adolescenti sanatosi veniti de la munte, imbogatiti mental, emotional, relational si eliberati datorita Medierii. N-am vazut pe nimeni dintre cei 25 de elevi sa mai fumeze ostentativ ci doar veselia si prietenia din ochii lor care sunt sigura ca odata instaurata a avut un mare impact asupra fiecaruia in parte cat si asupra intregii clase si a mediului scolar in care s-au reintegrat. Feedback-ul primit din partea lor si a dirigintelui lor la intoarcere mi-a confirmat acest lucru.

Ce varsta au copiii cu care te intelegi/comunici cel mai usor?
• Comunic usor cu cei de toate varstele care vor sa comunice, care vor sa impartaseasca si sa se exprime, care nu isi reprima, din diverse motive, gandurile si sentimentele. Daca un copil alege sa ramana intr-un spatiu al sau, personal si este in siguranta acolo, eu respect acest lucru.

Ce consideri ca poti face diferit?
• Consider ca pot sa fac diferit ceea ce este necesar sa fie facut diferit. Ceea ce este schimbat, nou, la generatiile actuale de copii impune ca serviciile dedicate cresterii si dezvoltarii acestora sa fie acordate cu aceasta schimbare. Metodele de predare-invatare-evaluare, serviciile auxiliare educatiei, de consiliere si mediere, de parenting, manualele si instrumentele didactice trebuie sa fie adaptate cerintelor actuale ale elevilor. Acestia au nevoi diferite pentru ca ei sunt diferiti in sensul ca sunt copii constienti cu un nivel ridicat de intelegere. Un stil diferit de asimilare a cunostintelor ma determina sa raportez toate serviciile mele la acesta. Aplicarea unei formule de servicii integrate – consiliere vocationala, formarea competentelor, dezvoltare personala, mediere, a unor metode ludice, atentia acordata atat nevoilor educationale cat si celor afective, sufletesti ale copiilor, deschiderea fata de talentele lor, empatia fata de problemele lor au fost solutii diferite prin care am sustinut elevii in atingerea obiectivelor. Sunt alaturi de ei pe tot parcursul dezvoltarii lor, de la descoperirea timpurie a vocatiei pana la fructificarea acesteia.

Ce stii despre Branding-ul Personal si cum crezi ca te poate ajuta acesta in online?
• Un profesionist sau o echipa de profesionisti creeaza de-a lungul timpului concepte, servicii si produse pe baza propriilor interese profesionale, preocupari, valori, convingeri, competente, inspiratie si spirit inovator. Acestea isi pun amprenta asupra serviciilor si produselor respective imprimandu-le stilul personal al creatorului, al profesionistului respectiv. Semnatura autorului, marca pe care o poarta serviciile si produsele create reprezinta Brand-ul Personal. Fiecare artist, antreprenor, profesionist are Brandul sau deja creat.

Branding-ul Personal inteleg ca este acea activitate a specialistilor in Comunicare online care faciliteaza conexiunea intre producator si publicul sau, care faciliteaza comunicarea intre acestia, transmiterea si receptarea mesajului, care fac usoara identificarea serviciilor/produselor pe piata si care le pun in valoare unicitatea – amprenta personala astfel incat aceasta sa fie cunoscuta de catre publicul tinta pentru care a fost creata. In acest sens ma ajuta si pe mine, imi faciliteaza comunicarea cu publicul tinta si ma ajuta sa obtin rezultate profesionale in timp optim si sa creez o retea profesionala online ceea ce este un beneficiu pentru toti partenerii implicati in proiecte comune. Iata, acest interviu este un instrument al branding-ului personal care ma ajuta sa transmit mesajul care se afla in serviciile si produsele mele si anume ca „Darul tau aduce pace!”

Faptul ca ne descoperim, ne dezvoltam si ne manifestam darurile, talentele, ne aduce pace atat noua cat si tuturor. Exprimarea energiei vietii prin creativitate ne aduce sentimentul de implinire, de reusita personala, de valorizare de sine, de admiratie, bucurie si multe alte sentimente pozitive. In concluzie, as putea spune ca Branding-ul Personal ma ajuta la crearea acestor stari pozitive, a unei stari de bine generala si multumesc Fluxymedia Promotion pentru asta.